Arhitectura von Neumann
Postat in 28.06.2011

Desi design-ul si performantele calculatoarelor s-au îmbunatatit dramatic în comparatie cu anii 1940, principiile arhitecturii von Neumann sunt în continuare la baza aproape tuturor masinilor de calcul contemporane. Ea este denumita asa dupa renumitul matematician austro-ungar John von Neumann.

O data cu revigorarea matematicii si a stiintelor în timpul Renasterii europene au aparut o succesiune de dispozitive mecanice de calculat, bazate pe principiul ceasornicului, de exemplu masina inventata de Blaise Pascal. Tehnica de stocare si citire a datelor pe cartele perforate a aparut în secolul al XIX-lea. În acelasi secol, Charles Babbage este cel dintâi care proiecteaza o masina de calcul complet programabila (1837), însa din pacate proiectul sau nu va prinde roade, în parte din cauza limitarilor tehnologice ale vremii.

În prima jumatate a secolului al XX-lea, nevoile de calcul ale comunitatii stiintifice erau satisfacute de calculatoare analoage, foarte specializate si din ce în ce mai sofisticate. Perfectionarea electronicii digitale (datorata lui Claude Shannon în anii 1930) a condus la abandonarea calculatoarelor analogice în favoarea celor digitale (numerice), care modeleaza problemele în numere (biti) în loc de semnale electrice sau mecanice. Este greu de precizat care a fost primul calculator digital; realizari notabile au fost: calculatorul Atanasoff-Berry, masinile Z ale germanlui Konrad Zuse - de exemplu calculatorul electromecanic Z3, care, desi foarte nepractic, a fost probabil cel dintai calculator universal, apoi calculatorul ENIAC cu o arhitectura relativ inflexibila care cerea modificari ale cablajelor la fiecare reprogramare, precum si calculatorul secret britanic Colossus, construit pe baza de lampi si programabil electronic.

Echipa de proiectare a ENIAC-ului, recunoscând neajunsurile acestuia, a elaborat o alta arhitectura, mult mai flexibila, care a ajuns cunoscuta sub numele de arhitectura von Neumann sau "arhitectura cu program memorat". Aceasta sta la baza aproape tuturor masinilor de calcul actuale. Primul sistem construit pe arhitectura von Neumann a fost EDSAC.

În anii 1960 lampile (tuburile electronice) au fost înlocuite de tranzistori, mult mai eficienti, mai mici, mai ieftini si mai fiabili, ceea ce a dus la miniaturizarea si ieftinirea calculatoarelor. Din anii 1970, adoptarea circuitelor integrate a coborât si mai mult pretul si dimensiunea calculatoarelor, permitând printre altele si aparitia calculatoarelor personale de acum.

Courtesy Open Web DesignThanks to Dubai Hotels